Desăvîrşirea în Hristos
Cât de sfinţi sau drepţi suntem noi la naştere?
Iov 14:4; Ps. 51:5; Rom. 3:10,19
„Adam
a fost creat o fiinţă fără păcat şi reflecta imaginea lui Dumnezeu. El
putea să cadă în păcat şi a căzut prin călcarea Legii. Datorită
păcatului său, posteritatea lui s-a născut cu tendinţe moştenite de
neascultare.“ 5BC 1128
Cât de mulţi au cedat tendinţelor lor naturale spre păcat?
Rom. 3:23
Cât de desăvârşiţi sau sfinţi trebuie să fim noi dacă vrem să fim mântuiţi în împărăţia lui Dumnezeu?
Evrei 12:14
„Cel
care va intra în cer trebuie să aibă un caracter care este fără pată
sau zbârcitură sau orice altceva de felul acesta. Nimic care pângăreşte
nu va intra acolo. Nici un defect nu va fi văzut în toată oastea
răscumpărată.“ MYP 144
Pentru a completa diferenţa dintre cerinţele Sale perfecte şi viaţa noastră imperfectă ce a făcut Dumnezeu pentru noi?
„Hristos
a fost tratat aşa cum noi am meritat, pentru ca noi să fim trataţi aşa
cum El merita. El a fost condamnat pentru păcatele noastre, la care El
n-a fost părtaş, pentru ca noi să putem fi îndreptăţiţi prin dreptatea
Lui, la care noi n-am fost părtaşi. El a suferit moartea care era a
noastră, pentru ca noi să putem primi viaţa care era a Lui. «Prin rănile
Lui suntem tămăduiţi.»“ DA 25
Cum poate păcătosul să beneficieze de Darul cerului?
Rom. 3:24-28
„Singura
cale prin care el poate obţine îndreptăţire este prin credinţă. Prin
credinţă el poate prezenta lui Dumnezeu meritele lui Hristos şi Domnul
aşează ascultarea Fiului Său în contul păcătosului.“ 1SM 367
După
ce Domnul Hristos ne iartă păcatele şi ne acoperă cu haina
îndreptăţirii Sale, cât de desăvârşiţi suntem noi înaintea lui Dumnezeu?
Rom. 4:5-7
„Prin îndreptăţirea lui Hristos noi vom sta înaintea lui Dumnezeu iertaţi, ca şi cum n-am fi păcătuit niciodată.“ 5BC 1142
„Prin
sacrificiul lui Hristos, noi putem sta înaintea lui Dumnezeu curaţi şi
fără pată, păcatele noastre expiate, iertate… Păcătosul răscumpărat,
îmbrăcat în veşmântul îndreptăţirii lui Hristos, poate sta în prezenţa
unui Dumnezeu care urăşte păcatul, făcut desăvârşit prin meritele
Mântuitorului.“ ST 3-15-1905
„Isus spune de asemenea, «Aşa după
cum voi Mă mărturisiţi pe Mine înaintea oamenilor, tot astfel vă voi
mărturisi şi Eu înaintea lui Dumnezeu şi a îngerilor sfinţi. Voi sunteţi
martorii Mei pe pământ, canale prin care harul Meu poate curge pentru
vindecarea lumii. Astfel Eu voi fi reprezentantul vostru în ceruri.
Tatăl nu priveşte caracterul vostru imperfect, ci vă vede îmbrăcaţi în
desăvârşirea Mea.’” DA 357
Cu toate că noi într-un
anumit sens putem fi consideraţi desăvârşiţi la convertire, care este
partea următoare a planului lui Dumnezeu pentru noi?
1Tes. 4:3
„A
restaura în om imaginea Făcătorului, a-l aduce înapoi la desăvârşirea
în care a fost creat, a promova dezvoltarea corpului, minţii şi
sufletului pentru ca planul Său divin să fie realizat în creaţiunea Sa…
acestea aveau să fie lucrarea răscumpărării. Acesta este obiectivul
educaţiei, marele obiectiv al vieţii.“ ED 15,16
„Idealul lui
Dumnezeu pentru copiii Săi este mai înalt decât cel mai înalt gând
omenesc pe care mintea omenească poate să-l atingă. «Fiţi desăvârşiţi,
după cum şi Tatăl vostru care este în ceruri este desăvârşit.» Această
poruncă este o făgăduinţă. Planul mântuirii cuprinde recuperarea noastră
completă din puterea Satanei. Hristos separă totdeauna sufletul pocăit
de păcat.“ DA 311
„Când sufletele sunt convertite, mântuirea lor
nu este realizată încă. Atunci ei au o cursă de alergat. Lupta aprigă
este înaintea lor pentru ca «să lupte lupta cea bună a credinţei…
Bătălia este de o viaţă şi aceasta trebuie să fie purtată cu energie
hotărâtă, proporţională cu valoarea obiectivului care-l urmărim, care
este viaţa veşnică…“ OHC 163
„Lucrarea de sfinţire trebuie să se
continue, nu prin impulsuri ci prin înaintări energice constante,
progresând către desăvârşire.“ RH 3-5-1895
„Îndreptăţirea prin
care suntem consideraţi drepţi ne este atribuită; îndreptăţirea prin
care suntem sfinţiţi ne este împărtăşită. Prima este titlul sau
certificatul nostru pentru cer, a doua este ceea ce ne face pe noi
corespunzători pentru cer.“ MYP 835
În timpul experienţei noastre de creştini, cum suntem consideraţi de Domnul, desăvârşiţi, nedesăvârşiţi… sau ambele?
A. Desăvârşiţi.
„Un
creştin născut din nou este desăvârşit aşa cum un copil nou născut este
desăvârşit. Isus ne-a iertat păcatele. Noi suntem îndreptăţiţi prin
dreptatea lui Hristos atribuită nouă. Din acest punct de vedere,
tâlharul de pe cruce era desăvârşit.“
„Domnul consideră
desăvârşit pe credinciosul care este în creştere, dacă El este
satisfăcut cu dezvoltarea lui. Noi am putea fi creştini numai pentru o
scurtă perioadă, am putea înţelege lucrurile spirituale numai parţial,
iar credinţa noastră ar putea fi slabă, dar Dumnezeu încă ne consideră
desăvârşiţi dacă ne maturizăm constant prin îndreptăţirea împărtăşită a
lui Hristos. „La fiecare treaptă de dezvoltare, viaţa noastră poate fi
desăvârşită; pe lângă aceasta, dacă planul lui Dumnezeu pentru noi este
realizat, va avea loc o înaintare continuă.“ COL 65
„În ciuda
greşelilor lor, Biblia numeşte pe Noe, Ezechia şi Asa desăvârşiţi. Gen.
6:9; Is. 38:3; 1Împ. 15:14. Apostolul Pavel vorbeşte despre aceia din
zilele sale care erau desăvârşiţi. Fil. 3:15, dar în aceeaşi declaraţie
spune că cea mai înaltă desăvârşire nu a fost atinsă. Fil. 3:12“
„Creştinul
este de asemenea considerat desăvârşit când, prin îndreptăţirea
împărtăşită a lui Hristos, atinge treapta unde nu mai păcătuieşte, nici
chiar printr-un gând. Un asemenea creştin, prin puterea divină dată lui,
a atins cea mai înaltă treaptă de desăvârşire care se poate obţine în
această viaţă. La încheierea timpului de probă, fiecare dintre sfinţii
în viaţă, prin harul lui Dumnezeu va fi atins acest nivel de
spiritualitate.“
B. Nedesăvârşiţi.
„Se
poate crede despre tâlharul de pe cruce ca şi despre toţi cei noi
convertiţi că au fost nedesăvârşiţi în aceea că nu au avut posibilitatea
de a-şi dezvolta caracterele. Există un timp de o viaţă întreagă pentru
a îmbunătăţi caracterul.”
„Un creştin cu mulţi ani de experienţă
este cu siguranţă nedesăvârşit în timp ce el continuă să păcătuiască,
chiar ocazional. David a fost un om după inima lui Dumnezeu, dar el avea
destule păcate. Noi nu suntem desăvârşiţi încă, dar este privilegiul
nostru să ne desprindem de legăturile eului şi ale păcatului, şi să
înaintăm spre desăvârşire.“ AA 565
„Creştinul care încetează să
păcătuiască chiar printr-un gând, este nedesăvârşit în sensul că încă
are mult mai mult de învăţat despre Dumnezeu. Chiar cei mai desăvârşiţi
creştini pot creşte continuu în cunoştinţa şi iubirea lui Dumnezeu.“ 1T
340
„Prin creşterea zilnică în viaţa divină, el nu va ajunge până
la statura deplină a unui om desăvârşit în Hristos până când timpul de
probă nu se încheie.“ 4T 367
„Creştinul care nu păcătuieşte, nici
chiar printr-un gând, este încă supus ispitelor naturii sale pământeşti.
El încă are de luptat bătălia şi trebuie să facă aceasta până în
momentul revenirii lui Hristos. El este nedesăvârşit şi va fi astfel
până când Hristos îi dă un trup nou cu toate tendinţele naturale spre
păcat înlăturate. Noi nu putem spune, «sunt fără păcat» până când acest
trup păcătos nu este schimbat şi modelat în asemănarea trupului Său
glorios.“ ST 3-23-1888
„Creştinul care încetează să păcătuiască,
chiar şi printr-un gând, este încă o fiinţă omenească, capabilă de a
face greşeli neintenţionate. El ar putea folosi un limbaj de calitate
inferioară şi ar putea avea chiar o personalitate, trăsături de
caracter, sau obiceiuri de higienă personală neplăcute. Caracterul poate
fi desăvârşit. Caracterul său ar putea fi desăvârşit, dar în calitatea
sa de copil al lui Adam, el este nedesăvârşit. Tot ce este omenesc este
nedesăvârşit.” 1SM 20.
„Ca noi să dăm afară pe cei greşiţi, n-am
face cum Hristos ne-a făcut nouă. Noi suntem expuşi greşelii. Avem
nevoie de mila, consideraţia şi iertarea altora. Noi nu putem găsi
desăvârşire nicăieri şi nu trebuie să ne aşteptăm la ea. Trebuie cu
răbdare să suportăm perversitatea oamenilor şi să încercăm să-i învăţăm
(ce este bine).“ Scrisoarea B-16-1885
Când Domnul Isus a spus, „Fiţi desăvârşiţi“ ce a vrut El să spună?
„Hristos
prezintă înaintea noastră cea mai înaltă perfecţiune a caracterului
creştin pe care în tot timpul vieţii noastre trebuie să urmărim a o
atinge. «Fiţi desăvârşiţi,» spune El «aşa după cum Tatăl vostru care
este în ceruri este desăvârşit.» În ce priveşte această desăvârşire,
apostolul Pavel scrie, «Nu ca şi cum am ajuns-o deja, nici că sunt deja
desăvârşit, dar o urmăresc…»“ MS 148 -1902
„Însuşi apostolul se lupta ca să atingă acelaşi standard de sfinţire pe care el l-a aşezat înaintea fraţilor săi.“ SL 86
„Cu
puterile noastre limitate, noi trebuie să fim sfinţi în sfera noastră,
aşa după cum Dumnezeu este sfânt în sfera Sa.“ SD 155; RH 11-1-1192
„Lucrarea
noastră este de a ne strădui să obţinem desăvârşirea pe care Hristos a
obţinut-o în viaţa Sa de pe pământ, în fiecare aspect al caracterului.“
SD 154; MM 253
„El este modelul nostru… Noi nu putem egala
modelul, dar nu vom obţine aprobarea lui Dumnezeu dacă nu-l copiem şi
după abilitatea pe care Dumnezeu ne-a dat-o, să-l reproducem.“ 2T 549
Este acest obiectiv… desăvârşirea în sfera noastră de acţiune… un ideal, sau o ţintă care poate fi atinsă cu adevărat?
„Numai
aceia care prin credinţa în Hristos ascultă de toate poruncile lui
Dumnezeu vor atinge starea fără de păcat în care Adam a trăit înainte de
păcătuirea sa. Ei mărturisesc despre iubirea lui Hristos prin
ascultarea de toate preceptele Sale.“ 6BC 1118
„Acest exemplu ne
este dat pentru ca noi să putem cunoaşte posibilităţile şi înălţimile pe
care noi le putem atinge în şi prin Hristos. Standardul pe care El îl
prezintă este desăvârşirea în El şi prin meritele Sale o putem obţine.
Noi rămânem sub nivelul cerut pentru că suntem mulţumiţi a privi mai
degrabă la lucrurile pamânteşti decât la cele cereşti.“ KH 117
„Isus
n-a demonstrat calităţi şi n-a exercitat puteri pe care oamenii nu le
pot avea prin credinţa în El. Toţi urmaşii Lui ar putea poseda
umanitatea Sa perfectă, dacă ei ar fi în supunere faţă de Dumnezeu aşa
cum a fost El.“ DA 664
„El a făcut posibil pentru ei să-şi
desăvârşească caractere creştine prin numele Său şi să biruiască în
dreptul lor aşa cum El a biruit în favoarea lor.“ 3T 365
„Dumnezeu
ne cheamă să atingem standardul desăvârşirii şi ne aşează înaintea
noastră exemplul caracterului lui Hristos. În umanitatea Sa, desăvârşită
printr-o viaţă de constantă rezistenţă a răului, Mântuitorul a arătat
că prin cooperarea cu Divinitatea, fiinţele omeneşti pot obţine în
această viaţă desăvârşirea caracterului. Aceasta este asigurarea lui
Dumnezeu pentru noi, că noi putem obţine de asemenea biruinţa deplină.“ A
A 531
Intenţionează Domnul ca noi prin harul Său să trăim aici şi acum o viaţă fără de păcat?
„Noi
putem birui. Da; pe deplin, în totalitate. Isus a murit pentru ca să ne
procure o cale de scăpare pentru ca noi să putem birui fiecare tendinţă
rea, fiecare păcat, fiecare ispită şi să stăm în cele din urmă împreună
cu El.“ 1T 144
„Hristos a murit ca să facă posibil pentru tine să încetezi a mai păcătui.“ RH 8-28-1894
„Dacă
tu doreşti să stai sub drapelul pătat de sânge al Prinţului Emanuel, cu
credincioşie făcând slujba Lui, niciodată nu va trebui să cedezi
ispitei, căci lângă tine stă Unul care poate să te păzească de cădere.“
OHC 19
„Nu există scuze pentru păcat. Un temperament sfinţit, o
viaţă asemănătoare cu cea a lui Hristos este accesibilă fiecărui copil
credincios, pocăit al lui Dumnezeu.“ DA 311
„Viaţa Sa dovedeşte că este posibil pentru noi să ascultăm de Legea lui Dumnezeu.“ DA 24
„Satana…
caută în mod constant să înşele pe urmaşii lui Hristos cu subtila sa
argumentaţie fatală, că este imposibil pentru ei ca să biruiască…
Aşadar, nici unul să nu considere defectele sale ca fiind incurabile.
Dumnezeu ne va da credinţă şi har ca să le biruim.“ GC 489
„Hristos
a venit pentru a ne face părtaşi naturii Sale divine, iar viaţa Sa
arată în mod clar că umanitatea unită cu divinitatea nu comite păcat.“
MH 180
„Trăind o viaţă fără păcat, el a dovedit că orice fiu sau
fiică a lui Adam poate rezista ispitelor aceluia care a adus primul
păcatul în lume.“ 1SM 226
„Cea mai puternică ispită nu este scuză
pentru păcat. Oricât de mare ar fi presiunea pe care sufletul este
chemat să o suporte, păcătuirea este actul nostru propriu. Puterile
pământului şi ale iadului nu pot forţa pe nimeni să păcă-tuiască. Voinţa
trebuie să consimtă, inima să cedeze, altfel pasiunea sau dorinţa de a
păcătui nu pot birui raţiunea, nici nelegiuirea nu poate triumfa asupra
neprihănirii. ST 4-15-1913
„Nici printr-un gând El n-a cedat ispitei. Tot astfel poate fi şi cu noi.“ DA 123
Însemnează aceasta că fiecare înclinaţie păcătoasă din noi poate fi biruită?
„Dacă
noi consimţim, El Se va identifica în aşa fel cu gândurile şi ţintele
noastre, inima şi mintea noastră vor fi în aşa fel îmbinate în
conformitate cu voinţa Lui, încât, când vom asculta de El, nu vom face
altceva decât aducerea la îndeplinire a îndemnurilor noastre proprii.“
DA 668
„Hristos a venit în această lume şi a trăit în conformitate
cu Legea lui Dumnezeu, pentru ca omul să aibă perfectă stăpânire asupra
înclinaţiilor fireşti care corup sufletul… Omul poate fi biruitor al
eului său personal, biruitor al înclinaţiilor sale proprii.“ MH 130,131
„Noi
trebuie să învăţăm de la Hristos. Trebuie să cunoaştem ceea ce El este
pentru aceia pe care i-a răscumpărat. Noi trebuie să înţelegem că prin
credinţa în El, este privilegiul nostru să fim părtaşi ai naturii divine
şi astfel să putem scăpa de corupţia care este în lume prin poftele
trupeşti. Atunci vom fi curăţiţi de toate păcatele, toate defectele de
caracter. Noi nu trebuie să reţinem nici o tendinţă de păcat.“ 7BC 943
„Fără
procesul transformator care vine numai prin puterea divină,
înclinaţiile fireşti spre păcat sunt lăsate în inimă în toată tăria lor,
pentru a forja lanţuri noi, ca să impună o sclavie care niciodată nu
poate fi zdrobită prin putere omenească.“ EV 192
„Înclinaţiile
care stăpânesc inima firească, trebuie să fie biruite prin harul lui
Hristos, înainte ca omul căzut să fie corespunzător de a intra în
ceruri.“ AA 273
Este creştinul care „nu reţine nici o
înclinaţie păcătoasă“ eliberat de lupta zilnică cu aceste înclinaţii
rele? Încetează ele să-l mai tulbure?
„Sfinţirea
lui Pavel a fost un conflict constant cu eul. El a spus, «Eu mor zilnic»
1Cor. 15:31. Voinţa şi dorinţele sale erau în fiecare zi în conflict cu
datoria şi cu voinţa lui Dumnezeu. În loc să urmeze înclinaţiile lui
proprii, el a împlinit voinţa lui Dumnezeu, oricât de neplăcută şi
răstignitoare ar fi fost aceasta pentru firea sa.“ LS 237
Se află oameni care au mai mult de biruit decât alţii datorită firii lor moştenite şi a factorilor înconjurători?
„În
timp ce unii sunt încontinuu hărţuiţi, loviţi şi tulburaţi datorită
trăsăturilor lor neplăcute de caracter, aflându-se în război cu
vrăjmaşii lăuntrici ai firii lor, alţii n-au nici jumătate din această
luptă împotriva lor.“ 2T 74,75
Îngăduie Domnul printre noi aceste diferenţe individuale? Aşteaptă El de la copiii Săi să aibă o experienţă creştină identică?
„Îndrumaţi
poporul să privească la Isus ca la singura lor speranţă şi ajutor;
lăsaţi Domnului loc să lucreze asupra minţii, să vorbească sufletului şi
să impresioneze mintea pentru a o face să înţeleagă. Nu este esenţial
pentru tine să ştii şi să dai altora în detaliu toate explicaţiile a
ceea ce constituie o inimă nouă, sau poziţia pe care ei pot şi trebuie
să o atingă pentru ca să nu păcătuiască niciodată. Nu ţi s-a dat o
asemenea lucrare de făcut. Nu toţi sunt zidiţi la fel. Convertirile nu
sunt toate la fel…“ 1SM 177
Pot aceia care au cele mai puternice ispite să obţină o biruinţă deplină asupra păcatului?
„Nimeni
să nu spună, eu nu pot corecta defectele mele de caracter. Dacă tu
ajungi la această concluzie, cu siguranţă nu vei putea obţine viaţa
veşnică. Imposibilitatea stă în voinţa ta proprie.“ COL 331
„Prin
planul mântuirii, Dumnezeu ne-a dat mijloace pentru ca să biruim fiecare
trăsătură păcătoasă şi să rezistăm oricărei ispite, oricât de puternică
ar fi.“ 1SM 82
Au fost vreodată oameni în trecut
care prin puterea Spiritului Sfânt au învăţat să trăiască în aşa fel
încât păcatul să nu aibă efect asupra lor?
„Caracterul
evlavios al acestui profet (Enoh), reprezintă starea de sfinţenie care
trebuie obţinută de aceia care vor fi răscumpăraţi de pe pământ la
vremea celei de-a doua veniri a lui Hristos.” PP 88, 89; RH 7-31-1888
„Nici
chiar printr-un gând n-a putut Mântuitorul să fie adus în starea de a
ceda puterilor ispitei… Aceasta este starea în care trebuie să fie
găsiţi aceia care vor trebui să stea în picioare în timpul de
strâmtorare.“ GC 623
„Cazul lui Daniel a fost prezentat înaintea
mea. Cu toate că el a fost un om cu aceleaşi pasiuni ca şi noi, pana
inspirată îl prezintă având un caracter fără pată. Viaţa sa ne este dată
ca un exemplu luminos a ceea ce poate deveni un om chiar în această
viaţă dacă el va face pe Dumnezeu tăria sa şi va folosi cu înţelepciune
posibilităţile şi privilegiile care sunt la îndemână lui.“ 4T 569
„Stai ca Daniel, acel om de stat credincios, un om pe care nici o ispită nu l-a putut corupe.“ COL 332; GC 470; OHC 249
Se află astăzi oameni în viaţă care trăiesc în afara păcatului?
„În
orice treaptă a clădirii caracterului tău, trebuie să fii pe plac lui
Dumnezeu. Poţi să faci aceasta; Căci Enoh i-a fost pe plac, cu toate că
trăia într-un veac degenerat. Şi există şi alţii ca Enoh în zilele
noastre.“ COL 332
Îşi dau seama acei creştini care trăiesc cel mai aproape de Hristos cât de sfinţi sunt ei?
„Cu
cât te apropii mai mult de Isus, cu atât mai greşit vei apare în ochii
tăi proprii, căci vederea ta va fi mai clară, iar imperfecţiunile tale
vor fi văzute în contrast mare şi distinct cu natura Sa perfectă.
Aceasta este dovada că amăgirile Satanei şi-au pierdut puterea; căci
influenţa vie a Spiritului lui Dumnezeu se trezeşte în tine.“ SC 64, 65
„Cu
cât contemplăm mai mult caracterul lui Hristos şi experimentăm mai mult
puterea Sa mântuitoare, cu atât mai bine ne vom da seama de slăbiciunea
şi imperfecţiunea noastră proprie şi cu atât mai serios vom privi spre
El ca tărie a noastră şi Răscumpărător al nostru.“ SL 83
„Cu cât
venim mai aproape de Isus şi cu cât discernem mai clar curăţia
caracterului Său, cu atât mai clar vom vedea păcătoşenia mare a
păcatului şi cu atât mai puţin vom dori să ne înălţăm pe noi înşine. În
noi va exista o continuă înălţare a sufletului spre Dumnezeu, o
continuă, sinceră şi sfâşietoare de inimă mărturisire a păcatelor şi
umilire a inimii înaintea Lui. Pocăinţa noastră va deveni mai profundă
la fiecare pas de înaintare în experienţa noastră creştină.” AA 561
„Aceia
care trec prin experienţa sfinţirii pe care o găsim în Biblie, vor
manifesta un spirit de umilinţă. Ca şi Moise, ei au avut o vedere a
maiestăţii extraordinare a sfinţeniei şi simt nevrednicia lor proprie în
contrast cu curăţia şi desăvârşirea slăvită a Celui Infinit.“ GC 470
„Aceia
care caută cu adevărat desăvârşirea caracterului creştin, nu vor
permite niciodată în mintea lor gândul că ei sunt fără păcat.“ SL 7
„Cu cât distanţa între ei şi Mântuitorul lor este mai mare, cu atât mai drepţi ei apar în ochii lor proprii.“ SL 8
„Niciunul
care pretinde că este sfânt, nu este cu adevărat sfânt. Aceia care sunt
înregistraţi ca sfinţi în curţile din ceruri, nu sunt conştienţi de
acest fapt şi sunt ultimii care să se laude cu bunătatea lor proprie.“
ST 2-26-1885
Care este atitudinea lui Hristos faţă de aceia care comit păcat în timp ce cu sinceritate încearcă a fi creştini?
„Deseori
va fi necesar să îngenunchem la picioarele lui Isus datorită lipsurilor
şi greşelilor noastre; dar nu trebuie să fim descurajaţi. Chiar dacă
suntem biruiţi de vrăjmaş, nu suntem lepădaţi, nici părăsiţi sau
respinşi de Dumnezeu.“ SC 64
„Isus iubeşte copiii Săi, chiar dacă
ei greşesc. când ei trăiesc viaţa creştină cât pot mai bine, strigând la
Dumnezeu pentru ajutor, cu siguranţă viaţa lor va fi acceptată, deşi
imperfectă. Isus este desăvârşit. Dreptatea lui Hristos le este
atribuită, iar El va spune, «Dezbrăcaţi-l de hainele murdare şi
îmbrăcaţi-l cu veşminte curate!’ Isus compensează deficienţele noastre
inevitabile.” Ser. nr. 17, 1896
„Când în inimă există dorinţa de a
asculta de Dumnezeu, când sunt depuse eforturi în scopul acesta, Isus
acceptă această atitudine şi acest efort ca cea mai bună slujire şi
compensează deficienţele cu propriul Său merit divin.“ 1SM 382; ML 250
„Dacă
vreunul care se află zilnic în comuniune cu Dumnezeu cade de pe cărare,
dacă el se întoarce un moment şi nu priveşte neclintit la Isus, aceasta
nu se întâmplă pentru că el păcătuieşte cu intenţie; căci atunci când
el vede greşeala sa, se întoarce din nou şi îşi fixează ochii asupra lui
Isus iar faptul că a greşit, nu-l face pe el mai puţin scump inimii lui
Dumnezeu.“ RH 5-12-1896
„Dacă prin mulţimea de ispite noi suntem
surprinşi sau amăgiţi de păcat, El nu se întoarce de la noi lăsându-ne
să pierim. Nu, nu, nu este acesta felul Mântuitorului nostru… Credinţa
noastră priveşte sus spre El, se agaţă de El ca de Unul care mântuieşte
pe deplin şi parfumul jertfei Sale care este pe deplin satisfăcătoare
este acceptat de Tatăl ceresc.“ OHC 49
„Când prin credinţa în Isus
Hristos, omul trăieşte după gradul cel mai înalt al abilităţii lui şi
caută să ţină calea Domnului prin ascultarea de cele zece porunci,
desăvârşirea lui Hristos îi este atribuită pentru a acoperi călcările
Legii de către sufletul pocăit şi ascultător.“ FE 135
Care trebuie să fie atitudinea creştinului când cade în păcat?
„Dacă
săvârşeşti greşeli şi cazi în păcat, să nu te simţi atunci că nu poţi
să te mai rogi… ci caută pe Domnul cu mai multă seriozitate.“ OHC 49
„Când
noi suntem îmbrăcaţi cu neprihănirea lui Hristos, nu vom avea plăcere
pentru păcat; căci Hristos va lucra în noi. Noi am putea face greşeli,
dar vom urî păcatul care a cauzat suferinţele Fiului lui Dumnezeu.” 1SM
360; MYP 338
„Fă totul în puterea ta să obţii desăvârşirea; dar nu gândi că dacă faci greşeli, eşti exclus din slujba lui Hristos.“ MYP 226
„Când
Satana îţi spune că Domnul nu va privi asupra ta cu iubire pentru că tu
ai păcătuit, spune-i, «Isus Şi-a dat viaţa pentru mine. El a suferit o
moarte crudă pentru ca să mă facă în stare să rezist ispitei. Eu ştiu că
El mă iubeşte, în ciuda imperfecţiunii mele. Eu am încredere în iubirea
Sa. Dumnezeu a acceptat desăvârşirea Sa în favoarea mea. El este
neprihănirea mea şi mă încred în meritele Sale.»“ ST 8-13-1902 pag. 2
Ne spune pana inspirată despre alţi oameni temători de Dumnezeu care au fost biruiţi de ispite?
„Pana
inspirată credincioasă însărcinării ei, ne spune despre păcatele care
i-au biruit pe Noe, Lot, Moise, Abraam, David, Solomon şi chiar spiritul
tare al lui Ilie s-a prăbuşit sub povara ispitei în timpul încercării
sale. Neascultarea lui Iona şi idolatria poporului Israel sunt cu
credincioşie înregistrate. Tăgăduirea lui Hristos de către Petru,
dezacordul dintre Pavel şi Barnaba, căderile şi slăbiciunile profeţilor
şi apostolilor, toate sunt aşternute clar pe paginile Sfintelor
Scripturi de către Duhul Sfânt care ridică perdeaua de pe inima
omenească. Acolo, în faţa noastră stau vieţile credincioşilor, cu toate
defectele şi păcatele lor, cu scopul de a fi o lecţie pentru toate
generaţiile care au urmat. Dacă ei ar fi fost fără slăbiciuni, ar fi
fost mai mult decât fiinţe omeneşti iar noi, cu caracterele noastre,
ne-am fi pierdut speranţa de a atinge vreodată un asemenea punct de
desăvârşire. Dar noi, având posibilitatea de a vedea unde s-au luptat şi
au căzut, unde au prins din nou curaj şi prin harul lui Dumnezeu au
cucerit, suntem încurajaţi şi conduşi să înaintăm dincolo de obstacolele
care degenerează trăsăturile din natura noastră pamânteasca pe calea
vieţii. 4T 12
Ce diferenţă este între creştinul care uneori este dus în păcat şi omul lumesc care comite acelaşi păcat?
„În timp ce urmaşii lui Hristos au păcătuit, ei nu s-au dat pe ei înşişi controlului păcatului.“ 5T 474
„A
fi dus în păcat inconştient… neintenţionînd să păcătuieşti, ci făcând
aceasta din lipsă de veghere şi rugăciune, fără să discerni ispita lui
Satana şi astfel să cazi în capcana lui… este foarte diferit de unul
care plănuieşte şi deliberat, sau de bună voie, intră în ispită şi
plănuieşte un curs al păcatului.“ OHC 177
„Caracterul este
descoperit nu prin fapte bune sau prin fapte rele ocazionale, ci prin
tendinţa cuvintelor şi faptelor obişnuite.“ SC 57,58
Există vreo diferenţă între creştinul care pretinde a avea credinţă dar care este sclavul unui obicei rău şi omul lumesc?
„O singură dorinţă păcătoasă nutrită, va neutraliza în cele din urmă puterea evangheliei.“ 5T 53
„Un
singur păcat permis, va dovedi caracterului ce face viermele care roade
scândurile vaporului — dezastru total şi ruină.“ 4T 90
„Un singur defect, cultivat în loc de a fi biruit, face pe om imperfect şi închide în faţa lui poarta sfintei Cetăţi.“ MYP 144
Ce
mare binecuvântare a cerului va fi revărsată curând asupra acelora care
au obţinut biruinţă asupra oricărui păcat care îl atacă şi care nu sunt
sub controlul diavolului?
„Aceia care ar dori mai
degrabă să moară decât să comită o faptă rea, sunt singurii care vor fi
găsiţi ca fiind credincioşi.“ 5T 53; SC 38
Care este scopul Ploii Târzii?
„Ploaia
Târzie, căzând aproape de încheierea sezonului, coace grâul şi-l
pregăteşte pentru seceriș. Domnul foloseşte aceste fenomene ale naturii
ca să reprezinte lucrarea Duhului Sfânt… Coacerea grâului reprezintă
desăvârşirea lucrării harului lui Dumnezeu în suflet. Prin puterea
Spiritului Sfânt, imaginea morală a lui Dumnezeu este desăvârşită în
caracter. Noi trebuie să fim pe deplin transformaţi, în asemănare cu
Hristos. Ploaia Târzie făcând să coacă recolta, reprezintă harul
spiritual care pregăteşte Biserica pentru venirea Fiului Omului.“ TM 506
„Când
noi căutăm pe Dumnezeu pentru primirea Duhului Sfânt, El va lucra în
noi blândeţe, umilinţă a minţii, o conştientă dependenţă de Dumnezeu
pentru desăvârşirea adusă de Ploaia Târzie.“ TM 509
La
ce stare spirituală va fi adus poporul lui Dumnezeu… cei 144.000 sub
puterea Ploii Târzii care desăvârşeşte pe om aproape de închiderea
timpului de probă?
„Pe măsură ce ne apropiem de
încheierea istoriei acestui pământ, noi, ori avansăm rapid în creşterea
creştină, ori regresăm rapid, îndreptându-ne spre lume.“ RH 12-13-1892
„Ceea ce noi am învăţat în ani de zile, ei vor trebui să înveţe în câteva luni.“ EW 67
De ce este absolut necesar pentru cei 144.000 să nu păcătuiască nici chiar printr-un gând după închiderea timpului de probă?
„Ei
au trecut prin timpul strâmtorării aşa cum niciodată n-a fost de când a
existat vreo naţiune… ei au stat fără un mijlocitor prin perioada
revărsării finale a judecăţilor lui Dumnezeu.“ GC 649
După ce timpul de probă se va închide, vor simţi ei încă îndemnurile păcatului şi vor mai fi ei ispitiţi?
„Atâta
timp cât Satana domneşte, noi vom avea de răstignit eul şi de biruit
păcate care ne asaltează din nou şi din nou; Atâta timp cât viaţa va
dura, nu va exista punct de oprire, sau vreun punct pe care să-l atingem
când să spunem, ‘am ajuns la ţintă’. Sfinţirea este rezultatul unei
vieţi întregi de ascultare. AA 560, 561
„Acelora care au încercat
atât de greu să obţină prin credinţă aşa numita natură sfântă, eu le-aş
spune: tu n-o poţi obţine. Nici unul dintre voi nu are fire sfântă acum.
Nici o fiinţă omenească de pe pământ n-are trup sfânt… noi am putea
avea perfecţiune creştină a sufletului. Prin sacrificiul făcut în
favoarea noastră, păcatele pot fi pe deplin iertate… Mulţumim lui
Dumnezeu că noi n-avem de-a face cu imposibilităţi. Noi putem cere
sfinţirea.“ 2SM 32
„Noi am putea crea o lume ireală în minţile
noastre proprii şi imagina o Biserică ideală, unde ispitele Satanei nu
ne mai îndeamnă la rău; dar perfecţiunea există numai în imaginaţia
noastră.“ RH 8-8-1893
Când vor înceta toate ispitele?
„Când
fiinţele omeneşti primesc corpuri sfinte, ele nu vor rămâne pe pământ,
ci vor fi luate la cer. În timp ce păcatul este iertat în această viaţă,
rezultatele lui nu sunt pe deplin îndepărtate acum. La venirea Sa
Domnul Hristos va schimba corpurile noastre supuse păcatului, pentru ca
să fie modelate după asemănarea corpului Său glorios.“ 2SM 33
„Noi
nu putem spune, eu sunt fără păcat, până când acest corp stricat nu
este schimbat şi modelat după asemănarea corpului Său glorios.“ ST
3-23-1888
„Am auzit strigăte de triumf de la îngeri şi de la
sfinţi, care răsunau ca zece mii de instrumente muzicale, pentru că ei
nu mai aveau să fie hărţuiţi şi ispitiţi de Satana şi pentru că
locuitorii altor lumi erau eliberaţi de prezenţa şi ispitele sale.“ SR
416
„Există tendinţe spre rău moştenite şi cultivate care trebuie
să fie biruite. Apetitul şi pasiunile trebuie aduse sub controlul
Duhului Sfânt. Nu există sfârşit al acestei lupte în această parte a
eternităţii.” CT 20 (Cr 162)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.