marți, 28 octombrie 2014

Un sigiliu pentru fiecare

”După aceea am văzut patru îngeri, care stăteau în picioare în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac. Şi am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui şi care avea pecetea Dumnezeului celui Viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea, zicând: „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!” Apocalipsa 7,1-2 ”Evenimente solemne urmează încă să se întâmple. Trâmbiță după trâmbiță urmează să sune. Potir după potir se va vărsa, unul după altul, asupra locuitorilor pământului.” — Selected Messages 3:426 (1890).

” În curând, pământul va fi părăsit de îngerul îndurării și ultimele șapte plăgi urmează să fie revărsate... Fulgerele mâniei lui Dumnezeu vor cădea curând și, când Dumnezeu va începe să-i pedepsească pe călcătorii de Lege, nu va mai fi nici o clipă de răgaz până la sfârșit.” — Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 182 (1894). {EUZ 238.2}

”Patru îngeri puternici rețin cele patru vânturi ale pământului, până când servii lui Dumnezeu vor primi sigiliul pe frunte. Națiunile lumii sunt dornice de luptă, dar sunt ținute pe loc de îngeri. Când această forță restrictivă va fi îndepărtată, va veni o vreme de necaz și groază, vor fi inventate arme aducătoare de moarte. Vase de război vor fi scufundate în marele adânc, împreună cu încărcătura lor vie. Toți cei care nu vor avea Duhul Adevărului se vor uni sub conducerea uneltelor satanice, dar vor fi ținuți sub control până când va veni timpul pentru marea bătălie a Armaghedonului.” — The S.D.A. Bible Commentary 7:967 (1900). {EUZ 238.3}

 “Cei care primesc sigiliul viului Dumnezeu și care vor fi apărați în timpul strâmtorării, trebuie să arate pe fața lor chipul deplin al Domnului Isus.... ‘Văzui că niciunul nu poate primi “reînsuflețirea” dacă n-a dobândit biruința asupra oricărui păcat, asupra mândriei, asupra egoismului, asupra iubirii de lume și asupra oricărui cuvânt rău și faptă rea’”. — Experiențe și viziuni, 72. {BR 103.9}

“Niciunul din noi nu va primi vreodată sigiliul lui Dumnezeu, atâta timp cât caracterele noastre au pete sau zbârcituri pe ele. Rămâne pe seama noastră ca să lecuim defectele din caracterele noastre, să curățim templul sufletului nostru de orice mânjitură. Atunci ploaia cea târzie va cădea asupra noastră așa cum ploaia timpurie a căzut de Rusalii”. — Mărturii pentru comunitate 5:214. {BR 103.8}

 ”Aceste declarații leagă strâns laolaltă sigiliul lui Dumnezeu și vremurile de înviorare, cel dintâi fiind calificarea pentru cel de al doilea și acesta fiind sfârșitul firesc al celui dintâi. Prin urmare, așa după cum am văzut mai sus, că nu toți păzitorii Sabatului vor primi sigiliul lui Dumnezeu, ci numai aceia care au experiența cerută, tot astfel nu toți vor avea parte de ploaia târzie. Numai aceia o vor primi, care au pe frunțile lor pecetea cerului. Biruința lor este sigilată pentru viața veșnică. Cu o putere și mai mare ca la Rusalii Duhul Sfânt va fi revărsat asupra acelora care s-au predat cu totul lui Dumnezeu pentru a fi sfințiți. Cu un glas puternic “ei vor face să răsune ultima solie. Apoi am auzit din cer un alt glas care zicea: ‘Ieșiți din mijlocul ei (lumii) poporul Meu!’”. (Apocalipsa 18, 4.) Mii de suflete sincere răspândite în lume răspund la chemare și vin să ocupe în rândurile poporului lui Dumnezeu locul lăsat gol de mulțimea celor indiferenți și a celor nelegiuiți care apostaziază în momentul când sunt zdruncinați de ciurul ceresc al persecuției și strâmtorării. Ei au săvârșit marea greșeală de a nesocoti pe Dumnezeu și avertismentele solemne atât de des repetate, neglijând pregătirea necesară. “Dacă nu progresăm în fiecare zi cu punerea în practică a virtuților creștine, noi nu vom recunoaște manifestările Duhului Sfânt în ploaia târzie. Această ploaie va putea cădea peste cei din jurul nostru fără ca noi s-o recunoaștem sau s-o primim.... Dacă noi nu progresăm, dacă nu ne punem în poziția aceea care să ne facă în stare să primim ploaia timpurie și târzie, ‘noi ne vom pierde sufletele și răspunderea va cădea asupra noastră’”. — The Review and Herald, 2 martie, 1897. {BR 104.2}

“Văzui că mulți neglijează pregătirea cea atât de necesară și privesc spre timpul ‘reînsuflețirii’ și spre ‘ploaia târzie’, ca aceasta să-i facă în stare să stea în ziua Domnului și să trăiască înaintea Sa. O, cât de mulți văzui în ziua strâmtorării fără nici un adăpost! Ei neglijează pregătirea necesară, de aceea nu putură primi ‘reînsuflețirea’ pe care toți,trebuie s-o aibă, ca să-i pună în stare sa trăiască în prezența Dumnezeului prea sfânt”. — Experiențe și viziuni, 72. {BR 104.3}

 “Mi-a fost arătat că dacă poporul lui Dumnezeu nu face și el eforturi din partea sa, ci așteaptă ca să vină înviorarea asupra lor și să îndrepteze lipsurile lor și să repare greșelile lor; dacă ei așteaptă ca numai acel eveniment să-i curețe de toate mânjiturile corpului și ale spiritului și să-i facă vrednici a se angaja în strigarea cea mare a îngerului al treilea, vor fi găsiți prea ușori. Reînsuflețirea sau puterea de la Dumnezeu vine numai asupra acelora care s-au pregătit pe ei înșiși, făcând lucrul pe care Dumnezeu li l-a dat să-l facă și anume, să se curețe de orice mânjitură a trupului și a spiritului, desăvârșindu-se în sfințenie și în temere de Dumnezeu. Toți aceia care sunt indiferenți și care se sustrag de la aceasta lucrare ... vor fi găsiți prea ușori”. — Mărturii pentru comunitate 1:619.

”Este timpul nimerit a fugi de mânia viitoare și a ne asigura un loc în rândurile celor care câștigă în fiecare zi biruința credinței și a consacrării. Credincioșii biruitori vor fi îmbrăcați cu armătura cerească ca și cu un scut protector în ceasul strâmtorării și al plăgilor. Ei nu se vor mai teme de nimic, Dezlănțuirea furioasă a puterilor răului nu va avea nici o putere asupra lor. Ei au văzut mai dinainte liberarea care le stă în față și fericirea cerească și chiar moartea le va fi plăcută pentru a slăvi pe Isus, pe Care ei îl așteaptă.” {BR 105.3}

”Sigiliul lui Dumnezeu se aseaza peste cei care au primit sfintirea, o inima noua, un Duh nou, un legamant nou, poruncile lui Dumnezeu si marturia lui Isus. (Apocalips 14,12). Daca cineva nu respecta (nu sfinteste) o porunca a lui Isus, acesta nu este un fidel urmas al lui Dumnezeu. Majoritatea omenirii nu respecta porunca a patra ce stabileste care este ziua de inchinare adevarata. Prin aceasta forma de inchinare, urmasii lui Dumnezeu se diferentiaza vizibil de cei care nu respecta sabatul odihnei divine. De aceea umanitatea se va imparti in doua clase: 1.cei care respecta ziua intai a duminicii si leapada cele zece porunci, 2.cei care respecta ziua a saptea a lui Dumnezeu, si respecta toate poruncile. (Exod 20,4-11, Apoc.14,12) De fapt, se spune ca Sabatul va fi un semn vesnic pentru poporul lui Dumnezeu, ca astfel sa se cunoasca ca Domnul sfinteste poporul Sau. Acest lucru este subliniat raspicat in Deuteronom 11,18, Exod 31,13.17, Exod 13,9 etc. De aici intelegem ca Sabatul este ca un sigiliu vizibil al celor care sfintesc toate poruncile lui Dumnezeu. ”Sabatul este sigiliul, dar Spiritul lui Dumnezeu este acela prin care suntem sigilați. Efeseni 4, 30. Lucrarea Duhului constă în a schimba inima, și a înscrie în ea legea lui Dumnezeu. Aceasta vrea să spună că spiritul răzvrătirii din inima de carne este înlocuit cu spiritul supunerii de bună voie și cu plăcere al inimii renăscute. Păzirea poruncii a patra devine atunci un semn al sfințirii și un simbol al intrării în Odihna lui Dumnezeu, alcătuită din bucuria și pacea în dragoste și sfințenie, care aduc în viața omului armonia și asemănarea cu Dumnezeu, așa cum au fost ele în primul Sabat de la creațiune când primii noștri părinți adorau pe Creator față în față în sfânta comuniune a familiei cerești și când în fața slavei operei lui Dumnezeu și stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie. Tocmai lucrul acesta iese în evidență când studiem cu atenție capitolul patru din epistola către Evrei și mai ales versetele nouă și zece: “Deci dar rămâne încă repaos de Sâmbătă pentru poporul, lui Dumnezeu. Căci cine a intrat în repaosul Lui, acela s-a și odihnit de lucrurile sale, după cum Dumnezeu de ale Lui”. {BR 98.2}

 ”Am înțeles noi bine că porunca a patra are ca scop de a așeza întreaga viață sub controlul divin, în primul rând cele șase zile de lucru și apoi ziua de odihnă? Într-adevăr, atâta timp cât eu n-am lucrat șase zile făcând tot lucrul meu, adică tot ceea ce Dumnezeu e în drept să ceară de la mine, trupește, sufletește și spiritual, pentru a mă odihni apoi în ziua șaptea în bucurie și comuniune cu Dumnezeul meu, eu n-am păzit cu adevărat porunca patra și prin urmare,nu pot primi sigiliul divin. Aceasta implica controlul în întregime al vieții prin Duhul Sfânt. Fără această experiență integrală, care va avea ca roade sfințirea întregii vieți, nu poate fi vorba de adevărata păzire a poruncii și deci nici de “sigiliul lui Dumnezeu. Acesta este înțelesul adânc și măreț al poruncii a patra și se înțelege că el constituie un punct fundamental al ultimei solii și că Satana și-a îndreptat totdeauna atacurile sale îndârjite în mod deosebit asupra acestui adevăr evanghelic pe care încearcă să-l strice și să-l facă să dispară cu orice preț.” {BR 98.3}

”Semnul exterior al sigiliului lui Dumnezeu este deci păzirea poruncii a patra dar semnul lui interior și adânc este făptura nouă în Isus Hristos, este o viața renăscută” și sfințită, rodul ascultării, iubirii, credincioșiei, adorării Creatorului și Mântuitorului, într-un cuvânt o viață pusă în întregime sub controlul și conducerea Duhului Sfânt. “Sigiliul lui Dumnezeu nu va fi pus niciodată pe fruntea unui bărbat sau unei femei necurate. El nu va fi pus niciodată pe fruntea bărbaților și femeilor a căror limbă este mincinoasă și a căror inimă este înșelătoare. Toți acei care primesc sigiliul lui Dumnezeu trebuie să fie fără pată înaintea Lui — candidați la împărăția lui Dumnezeu”. — Mărturii pentru comunitate 4:210 {BR 99.1}

”Planul lui Satana a fost realizat deja cu lumea religioasă. Prin desființarea Legii lui Dumnezeu, el a creat o ordine care-i aparține în întregime. Prin lucrarea lui înșelătoare, a câștigat așa-numita lume creștină, așa cum a căutat să câștige și în cer — prin abrogarea legilor lui Iehova. Folosindu-se de puterea romană, el a schimbat memorialul lui Dumnezeu și și-a ridicat un memorial propriu, pentru a separa pe Dumnezeu de poporul Său. Astăzi, lumea protestantă este înstrăinată de Dumnezeu prin acceptarea falsului sabat. Ei nu pot găsi nici o ‘iotă’ de autoritate sfântă pentru a face aceasta; totuși, plini de zel, ei declară că memorialul Domnului, dat la creațiune, trebuie ignorat, disprețuit, călcat în picioare și că prima zi a săptămânii îi ia locul. Nici o altă jignire mai profundă nu poate fi adusă lui Dumnezeu decât a ignora ziua Sa sfântă și a pune în locul ei un sabat fals, care,nu poartă nici un semn al sfințirii. Dumnezeu a dat lumii Sabatul ca să fie pus deoparte pentru slava Numelui Său. El spune; ‘Căci acesta va fi între Mine și voi, și urmașii voștri, un semn după care se va cunoaște că Eu sunt Domnul, care vă sfințesc....’ Exod 31, 13. Israel trebuia să țină Sabatul, să-l păzească de-a lungul tuturor generațiilor ca pe un legământ veșnic. Și cine este Israel? Duhul Sfânt, prin apostolul Pavel, declară: ‘Dacă sunteți în Hristos, sunteți sămânța lui Abraam.’ Pentru toți cei ce prin Hristos devin o parte din adevăratul Israel, păzirea Sabatului este o plăcere. Cei care nu iau în seamă un simplu ‘așa spune Domnul’ părăsesc credincioșia lor față de Dumnezeu și înalță puterea omenească în locul Lui. Așezându-se singuri în opoziție cu Dumnezeul cerului, oamenii nu pot primi semnul sau sigiliul prin care popoarele lumii trebuie să cunoască pe adevărații servi ai lui Dumnezeu. Nu există nici o scuză pentru cei care, având lumina, își închid ochii și urechile în fața unui simplu ‘așa spune Domnul’. Ei și-au ridicat armele de război împotriva lui Dumnezeu și vina lor este evidentă.” — (The Signs of the Times, 22 noiembrie, 1899). {GA 116.1}

”Noi trebuie să stăm hotărâți ca o stâncă la principiile Cuvântului lui Dumnezeu, amintindu-ne faptul că Dumnezeu este cu noi ca să ne dea tărie, ca să putem întâmpina fiecare nouă experiență. Să păstrăm totdeauna în viața noastră principiile neprihănirii, ca să putem merge înainte din tărie în tărie, în Numele Domnului. Noi trebuie să păstrăm, ca fiind foarte sacră, credința ce a fost atestată prin instrucțiuni și aprobată de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, de la începuturile existenței noastre până în prezent. Trebuie să considerăm ca fiind foarte prețioasă lucrarea pe care Domnul o duce mai departe prin poporul Său, păzitor al poruncilor, și care, prin puterea harului Său, va crește mai puternic și mai eficient, pe măsură ce timpul înaintează. Vrăjmașul caută să întunece discernământul poporului lui Dumnezeu și să slăbească eficiența lor, dacă ei vor lucra cum îi va conduce Duhul lui Dumnezeu. El va deschide uși ale ocaziilor înaintea lor pentru a lucra la dezvoltarea vechilor locuri părăsite, pustii. Experiența lor va fi aceea a unei continue creșteri, până când Domnul va coborî din ceruri cu putere și slavă mare, ca să pună sigiliul Său pe triumful final al celor credincioși ai Săi.”{9M 9.1}

”Prin credința în Dumnezeu, armatele vrăjmașului au fost întoarse împotriva lui însuși, adevărul a obținut biruințe glorioase, iar noi am putut vedea că Dumnezeu ne-a dat Duhul Său fără măsură. Dacă nu ar fi existat aceste dovezi speciale ale iubirii lui Dumnezeu și dacă El nu Și-ar fi pus sigiliul asupra adevărului, prin manifestarea Duhului Său, noi am fi putut să ne descurajăm, dar dovezile vizibile ale călăuzirii divine și experiențele vii în lucrurile lui Dumnezeu ne-au întărit, făcându-ne în stare să luptăm cu mult curaj în bătăliile Domnului. Cei credincioși au putut vedea cu o mai mare claritate modul în care Dumnezeu le deschidea calea, călăuzindu-i în mijlocul încercărilor, al dezamăgirilor și al conflictelor aprige. Pe măsură ce înfruntau obstacolele și le învingeau, ei deveneau tot mai puternici și dobândeau o experiență bogată la fiecare pas al înaintării lor. ”{SVM 92.2}

 ”Mulți aud invitația harului, sunt puși la probă și încercați; dar puțini sunt sigilați cu sigiliul viului Dumnezeu. Puțini sunt aceia care se vor umili ca un copilaș, pentru ca să intre în Împărăția cerurilor.” {5M 50.2}

”Hristos este prezent prin Duhul Său cel Sfânt pentru a pune sigiliul asupra întocmirilor Sale. El este acolo pentru a convinge și înduioșa inima. Nu-I scapă nici un gând de întristare. Așteaptă pe cei pocăiți și cu inima zdrobită. Totul este pregătit pentru primirea unui astfel de suflet. Acela care a spălat picioarele lui Iuda dorește să spele orice inimă de întinarea păcatului. {HLL 656.3}

” Un lucru important trebuie sa scoatem in evidenta: sigilarea finala ce urmeaza sa vina, deosebeste vizibil poporul lui Dumnezeu de restul lumii. Va fi o confruntare finala vizibila intre poporul lui Dumnezeu si cei inselati de Lucifer. Atunci se va vedea ca ”aici este rabdarea sfintilor care pazesc poruncile lui Dumnezeu si au credinta lui Isus.” Apocalipsa 14,12.

 Care sigiliu esti pregatit sa il primesti?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.