PIONIERII AU AVUT DREPTATE

E.G.WHITE  DESPRE PIONIERII SOLIEI ADVENTE

”Când vor apare persoane care vor muta un ac sau un stâlp din baza pe care Dumnezeu a stabilit-o prin Spiritul Său cel Sfânt, lăsaţi ca cei în vârstă, care au fost pionieri ai lucrării noastre să vorbească lămurit, şi lăsaţi ca cei care sunt morţi să vorbească de asemenea prin retipărirea articolelor lor apărute în periodicele noastre. Strângeţi razele de lumină divină pe care Dumnezeu le-a dat pe măsură ce El şi-a condus poporul pas cu pas pe calea adevărului. Acest adevăr va sta ca test al timpului şi ca probă. Ms. 62, 1905, pag. 6. („Un Avertisment Împotriva Teoriilor False”, 24 mai 1905.) (Ellen White, 1905, „Manuscript Releases”vol.1, pag. 55)


”Într-unul dintre mesajele adresate fraţilor adunaţi la sesiunea Conferinţei Generale din 1913, sora White se referea la valoarea tot mai mare a lecţiilor învăţate din experienţele trecutului, cu care pionierii soliei celui de-al treilea înger erau familiarizaţi şi cu privire la care aceştia puteau prezenta o mărturie convingătoare.„Doresc mult“, scria ea, „ca bătrânii soldaţi ai crucii, cei care au încărunţit în slujba Domnului, să continue să-şi împărtăşească mărturia experienţei lor de până acum, pentru ca aceia care sunt mai tineri în credinţă să poată înţelege că soliile pe care ni le-a încredinţat Domnul în trecut sunt foarte importante în această etapă a istoriei pământului. Experienţa noastră din trecut nu a pierdut nici o iotă din puterea ei. " SVM 428,1


”Mărturia Pionierilor Lucrători. – Mi-au fost prezentate descurajările pe care Satana le aduce în această perioadă. Am fost instruită că noi ar trebui să scoatem în evidenţă mărturia unora dintre lucrătorii bătrâni care sunt acum morţi. Lăsaţi-i să continue să vorbească prin articolele pe care le găsim în prima perioadă a publicaţiilor noastre. Aceste articole ar trebui acum să fie retipărite pentru ca să existe o voce vie a martorilor Domnului. Istoria experienţei timpurii a mesajului va avea o putere în a se împotrivi măiestrelor descurajări ingenioase ale lui Satana. Această instrucţiune mi-a fost repetată recent. Trebuie să prezint înaintea poporului mărturia adevărului biblic şi să repet mesajele hotărâtoare care au fost prezentate cu ani în urmă. Doresc ca predicile mele de la adunările de câmp şi din biserici să aibă viaţă pentru a-şi realiza lucrarea lor specială.” – Scrisoarea 99, 1905. (EllenWhite, 1905, „Sfaturi pentru Scriitori şi Editori”, pag. 26)


”Să fim atenţi, să nu-i descurajăm pe pionieri sau să-i facem să creadă că nu mai sunt în stare să aducă o contribuţie semnificativă. Influenţa lor încă poate fi exercitată cu putere în lucrarea Domnului. Mărturia pastorilor vârstnici va fi întotdeauna un ajutor şi o binecuvântare pentru biserică. Dumnezeu va veghea zi şi noapte asupra încercaţilor şi credincioşilor purtători ai stindardului, până când va veni timpul ca ei să dezbrace armura. Asiguraţi-i că se află încă sub grija protectoare a Aceluia care nu aţipeşte şi nici nu doarme niciodată şi că sunt păziţi de străjeri neobosiţi. Ştiind acest lucru şi înţelegând că au rămas în grija lui Hristos, ei se pot odihni încrezători în providenţa luiDumnezeu“. — (The General Conference Bulletin, 1913, 164)

ÎNGĂDUIŢI PIONIERILOR SĂ NE PREZINTE ADEVĂRUL.

”Atunci când puterea lui Dumnezeu arată care este adevărul, acel adevăr va trebui să fie privit întotdeauna ca fiind adevăr. Nu trebuie să fie îngăduită nici o presupunere ulterioară care este contrară luminii prezentate de Dumnezeu. Se vor ridica unii cu o anumită înţelegere a Scripturii care este poate adevărată pentru ei, dar care de fapt nu este adevărată. Dumnezeu ne-a dat adevărul pentru timpul de astăzi ca o temelie pentru credinţa noastră. Tot timpul vor apărea oameni care vor aduce lumină nouă în contradicţie cu lumina pe care Dumnezeu a dat-o prin puterea Duhului său celui Sfânt.”(Sfaturi pt editori,pag 25;1)

”Punctele principale ale credinţei noastre aşa cum le avem astăzi, au fost temeinic fondate. Punct după punct a fost clar definit, şi toţi fraţii au ajuns în armonie. Întreaga adunare a credincioşilor era unită în adevăr. Au existat şi acei care au venit cu doctrine străine, dar nu ne-a fost niciodată teamă de a-i întâlni. Experienţa noastră a fost în chip minunat întărită prin descoperirea Spiritului Sfânt.” – MS 135, 1903. (Ellen White, „The EarlyEars” vol. 1 – 1827-1862, pag. 145)

”Înregistrarea experienţei prin care poporul lui Dumnezeu a trecut în istoria timpurie a lucrării noastre, trebuie republicată. Mulţi dintre cei ce-au venit la adevăr de atunci, nu cunosc felul în care Domnul a lucrat. Experienţa lui William Miller şi a asociaţilor săi, a Căpitanului Joseph Bates şi a altor pionieri ai mesajului advent, ar trebui ţinută înaintea poporului nostru. Ar trebui acordată atenţie cărţii prezbiterului Loughborough. Conducătorii noştri ar trebui să vadă ce poate fi făcut pentru răspândirea acestei cărţi.” (Ellen White, „Sfaturi pentru Scriitori şi Editori”, pag.145)

”Nu trebuie să primim cuvintele acelora care vin cu o solie care contrazice punctele principale ale credinţei noastre. Ei adună multe versete din Scriptură şi le îngrămădesc ca dovezi pentru presupusele lor teorii. Acest lucru s-a repetat iarăşi şi iarăşi în ultimii cincizeci de ani. În timp ce Cuvântul lui Dumnezeu trebuie respectat ca atare, implementarea acestor adevăruri într-o manieră care afectează unul dintre stâlpi credinţei pe care Dumnezeu i-a stabilit în aceşti cincizeci de ani, constituie o mare greşeală. Acela care acţionează în acest mod nu cunoaşte minunata descoperire a Duhului Sfânt care a dat putere şi tărie soliilor din trecut ce au fost revelate poporului lui Dumnezeu.” (Preach the Word, p. 5; 1905)

PĂSTRAREA ADEVĂRULUI NU ÎNSEAMNĂ EXCLUDEREA LUMINII CELEI NOI. -

”Este adevărat că noi deţinem adevărul şi că trebuie să ne ţinem tari pe aceste poziţii care nu pot fi dărâmate; dar nu trebuie să privim cu suspiciune orice lumină nouă pe care Dumnezeu ar putea s-o trimită şi să zicem că nu vedem nici un motiv pentru care am avea nevoie de mai multă lumină decât adevărul cel vechi pe care l-am primit până acum şi pe care stăm tari. Dacă vom gândi în acest fel ne vom găsi sub incidenţa mustrării adresate de Martorul credincios: "Şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol." Adevărata stare în faţa lui Dumnezeu a acelora care se cred bogaţi şi având o mulţime de bunuri, nesimţind nevoia de a mai primi ceva, este una de orbire, iar ei nu ştiu asta.”  (Review and Herald, 7 August, 1894).

CONDUŞI DE DUMNEZEU, DAR NU INFAILIBILI. -

”Noi nu trebuie să gândim: "Ei bine, avem tot adevărul, înţelegem care sunt principalii stâlpi ai credinţei noastre, şi putem să ne mulţumim cu această cunoştinţă." Adevărul însă înaintează şi noi trebuie să umblăm în această lumină crescândă." În marea Sa milă, Domnul Hristos a trimis solia cea mai preţioasă prin fraţii Waggoner şi Jones. Această solie a avut scopul de a-L aduce în atenţia oamenilor pe Mântuitorul înălţat ca jertfă pentru păcatele întregii lumi. Ea a prezentat îndreptăţirea prin credinţa în Garantul divin, a invitat oamenii să primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin ascultarea de toate poruncile lui Dumnezeu. Mulţi L-au pierdut din vedere pe Domnul Isus. Ei aveau nevoie să li se îndrepte privirile spre Persoana Sa divină, spre meritele Sale şi spre iubirea Sa neschimbătoare faţă de familia omenească. Aceasta este solia pe care Dumnezeu ne-a poruncit s-o vestim lumii. Este solia îngerului al treilea, care trebuie să fie proclamată cu glas tare şi să fie însoţită de revărsarea Duhului Său într-o mare măsură. " (MP 91,2)

„Nu trebuie slăbită nici o linie a adevărului care a făcut din poporul Adventist de Ziua a Şaptea ceea ce este. Noi avem vechile pietre de hotar ale adevărului, experienţa şi datoria, şi trebuie să stăm tari în apărarea principiilor noastre înaintea lumii.” (Mărturii pentru comunitate, vol. 6, pag. 17)

„Am văzut o ceată care stătea bine păzită şi neclintită, fără a oferi nici un sprijin acelora care vroiau să zdruncine credinţa întemeiată a comunităţii. Dumnezeu privea cu plăcere asupra lor. Mi-au fost arătaţi trei paşi - prima, a doua şi a treia solie îngerească. Îngerul meu conducător a spus: ‚Vai de cel care va schimba câtuşi de puţin din aceste solii. Înţelegerea corectă a acestor solii este de o importanţă vitală. Soarta sufletelor depinde de maniera în care sunt primite.’Eu am fost condusă iarăşi prin aceste solii înapoi şi am văzut cât de scump a câştigat poporul lui Dumnezeu experienţele sale. El le-a adunat prin multe suferinţe şi prin lupte grele. Dumnezeu a condus pe copiii Săi pas cu pas până când i-a pus pe o temelie sigură şi de neclintit.” (Experienţe şi viziuni, pag. 258, 259 - 1858)