marți, 17 februarie 2009

O inima schimbata

2 Cor.3,18 - Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.

2 Corinteni, 5,17- Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (Sau: zidire.) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. Mai sunt lucruri vechi care inca nu s-au dus? Care sunt acestea?

Galateni 5, 24 Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.
25 Dacă trăim Duhul, să şi umblăm prin Duhul.
26 Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii, şi pizmuindu-ne unii pe alţii. Cand eram copil si plecam in vreo calatorie aveam obiceiul ca singur sa-mi fac valiza si ca sa nu uit vreun obiect necesar, ma uitam prima data in oglinda si ziceam: pentru cap ce imi trebuie? Caciula, pieptene, ochelari, periuta de dinti, batiste...samd cu celelalte. Asa nu uitam nimic acasa. In calatoria noastra spre cer, ce ne trebuie? Putem sa luam cu noi bagaje ce nu ne folosesc? Am intalnit sfatul medicului care spune: cel putin o data pe an este bine sa ne supunem unui control general pentru a ne cunoaste punctele slabe ale corpului nostru. Cred ca este bine ca in cazul sufletului nostru controlul sa fie facut mult mai des, daca se poate zilnic. Chiar am putea sa ne uitam in oglinda inainte sa plecam si sa ne intrebam: oare ce imi lipseste? Parul? – Mandria - este un rau necesar? Cum ma pieptan, cum ma imbrac, cum ma port, cu cine vorbesc, cu cine nu vorbesc, imi dezvaluie caracterul meu. Ma descopera daca sunt un crestin veritabil sau o caricatura. Ce preferati sa fiti? Nasul?-este Curiozitatea- oare este nevoie ca sa stiu chiar toate cele? Sau poate e nevoie sa mai retusam indrazneala, incumetarea, competitia intre frati, goana dupa inaltarea de sine...Eu pe unde ma aflu? Ochii?- Oglinda sufletului, sunt ferestrele prin care intra ...aproape toate informatiile pe care le cunoastem, sunt luminile care nu se sting... pana noaptea tarziu, sunt paznicii ...scapati de sub control. Ma intreb: Oare cum or fi gandind orbii? Buzele sau gura – Doamne, buzele mele…vor canta lauda Ta... Oare cu ce fel de cuvinte se indeletniceste a vorbi servul Domnului, sau sfantul Domnului? Aud vecinii cumva discutiile noastre din casa? Colegii de munca cum ne lauda? Avem cumva in limbajul nostru interjectii speciale, sau onomatopee regionale spuse doar la nervi? Avem cumva predilectie la comentarea vietii personale a fratilor nostri dragi? Adica ne bucura sa barfim? Si inca ceva legat de curatenia gurii: imi puteti spune care e rostul mestecatului gumei in timp ce participam la slujba din biserica? Urechile – urechile tale vor auzi dupa tine glasul Domnului care iti va spune pe unde sa mergi. Ce frumos! Dar daca avem castile puse si muzica data la maxim, mai auzim? Oare conteaza ce muzica ascultam, are ea vreun rol in zidirea caracterului pentru ceruri? Vreti sa facem un control de interne? Nu se stie niciodata ce vom gasi pe aici. Creierul – centrala gandurilor noastre, ganduri care sunt centrate numai spre Hristos. Este adevarat? De ce nu? Avem nevoie de vreo schimbare aici? Constiinta noastra, Cainele de paza, mai functioneaza bine? Cand facem un pacatel, se mai aprinde beculetul sau e tot mai slab? Stomacul- Avem de abandonat vreo alimentatie nesanatoasa? Stim care sunt alimentele care dauneaza corpului – atunci de ce le mai mancam fratilor? Avem vreo bautura preferata? Care este? A, dar e sanatoasa, sau...? S-a observat din experimentele pe animale ca ele adopta anumite comportamente in functie de ce tip de hrana consuma. Acelasi lucru se va intampla si cu omul, pentru ca si el este facut din aceeasi plamadeala. Avem de facut schimbari la capitolul acesta? Ficatul- este cel care sufera cel mai mult cand...uram. Va doare ficatul? Puteti sa inghititi pe toti fratii sau va trebuie din cand in cand o lamaie? Inima, si nu in ultimul rand ea. Interesant. Din inima ies toate – gandurile, cuvintele, faptele noastre. Cei mai multi oameni sufera si mor de inima – atat fizic cat si spiritual. Oare v-ati intrebat de ce? Simplu! Fiule, da-mi inima ta, si asa vor gasi ochii Mei placere in caile tale. Am schimbat putin cuvintele si cred ca se potriveste si asa. Avem cumva nevoie de vreo proteza la inima? Proteza ne ajuta sa traim si ne face dependenti de Marele Medic. Avem nevoie de vreo operatie pe cord? Isus e la usa, gata sa intre in sala de operatii. El stie ce trebuie sa taie de acolo. El trebuie sa scoata inima de piatra. Ati stiut ca noi avem pietre in loc de inimi? Probabil ca am trait in epoca de piatra… E dureros si neplacut. Dar numai asa vom avea Viata. Cine este gata sa ofere totul, viata veche, inima de piatra, firea pamanteasca la schimb cu ce ofera Isus Hristos? Este prea greu? Noi nu trebuie sa facem operatia! El o face! Noi numai sa ne asezam pe masa de operatie si El face totul: anestezia, taietura, schimbarea inimii, legarea ranii si chiar vindecarea. Noi daca urmam cu strictete tratamentul ne vom insanatosi si vom deveni oameni sfinti dupa voia Lui!

Evrei, 3,12 - Luaţi seama dar, fraţilor, ca nici unul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.

Evrei, 10,22 - să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.

Romani, 12, 1- Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Care este slujba duhovniceasca care este primita inaintea Domnului? Jertfa deplina, a intregului corp, inima si cuget. Aceasta este prima lucrare a noastra, dar si cea mai neglijata. De aceea uitati ce adauga el: Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită. Innoirea mintii, innoirea inimii, ceruri noi, pamant nou. Fie ca in aceste clipe sa spunem un DA hotarat Marelui nostru Medic, Preot, Imparat si Mantuitor, ca El sa schimbe vietile noastre, sa trecem din moarte la viata, sa parasim lumea aceasta pieritoare pentru a ne intalni impreuna cu El in slava!

Un comentariu:

  1. Destul din cele mai sus scrise isi gasesc aplicabilitate, in ceea ce ma priveste.
    E adevarat.E adevarul!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.